Seki fer ki enn dimounn apiy lor so kamarad pou remonte ek pran ler kan enn lot dimounn pe vinn sap li si li pe nwaye, se linstin sirvi. Enn zafer telman bazik selon bann freudien ek enn zafer abstre pou bann konportmantalist. An gro, se enn bann reaksion ek konportman pre-programe ki nou ena pou nou res vivan.
Bann teorisien dakor pou dir ki linstin ena tandans disparet ou modifie gras a ladaptasion ek levolision. Kitfwa, se sa ki’nn fer nou ariv la kot nou ete zordi; dan enn lemond materyalist ek individialis. Linstin sirvi inn evolie ek li’nn transform an enn linstin sirvi sosial. Setadir ki zordi, nou sosiete inn transform an enn sistem konpetitif kot nou metriz teknolozik ek nivo konesans inn modifie nou fason viv. Pli to ena, pli to akerir, plis to santi twa vivan ek mwins to ena ek inn akerir, pli to santi twa vilnerab ek insekir.
Nou pe viv enn bann sitiasion kot dimounn ena kas me pa pe kav aste nanie. Nou sistem ekonomik ena so bann limit ek nou pe kapav idantifie zot klerman zordi. Globalizasion ek relasion internasional inn fer bann bo zour de bann lotel, bann gro prodikter, bann gro lobi ek tou bann ki’nn konn sezi loportinite. Tout pei inn marye-pike me parey kouma enn maryaz, li pou le meyer ek, malerezman, pou le pir. Zordi nou kapav konsidere ki nou pe viv le pir. Lekonomi mondial an danze kouma enn sato kart ki pe atann premie kout divan ou kouma enn filwar domino ki pe atann enn sekous. Kouma sa arive, sakenn pou rod tir so kanet dan zwe.
Mo pe invit twa pou vinn enn filantrop, pa enn a lasos “hollywoodienne” me plito enn vre de vre. Mo invit twa rezwenn mwa pou ki ansam nwena lamour limanite. Mo invit twa rezet bann diskriminasion ek bann divizion. Zordi dan sa letan som ek obskir-la, nou bizin levolision; transform nou linstin sirvi individiel an enn linstin sirvi kolektif. Ki serti to seki pli ris, pli zoli ouswa pli intelizan si finalman res zis to tousel dan lemond ?
Inn ler pou nou konpran ki, nou pei ena enn listwar ek ki bann konstriksion sosial post-indepandans pa’nn swiv enn model inklizif. Ena bann inegalite sosial ek enn bann timilt ki’nn arive dan pei. Le fe ki nou pa enn lepep indizenn ek ki nou pa’nn bizin afront enn adverser komin pou gagn lindepandans inn fer ki malerezman, ankor ena enn bann dimounn ki prefer enn idantifikasion etnik plito ki nasional ek se enn bann prinsipal rezon kifer morisianism zame inn pran so lanvol vremem. Mo pe koz enn vre morisianism ek non pa enn psedo morisianism ki nou trouve kan ena ze-de-zil ou le 12 Mars. Kitfwa sa pandemi-la kapav vinn nou adverser komin ki pou ed nou konsolid bann lien ek fer morisianism dekole…
Zordi les mo dir twa ki mo existe parski to existe. Mo lexistans ena enn sans atraver to lexistans pe inport nou laz, nou kouler,nou lopinion politik,nou langaz ansestral ek nou krwayans. Sa li apel “Ubuntu”; enn eleman filozofik bann Zulu dan Lafrik di Sid. Se enn mod de vi ki mem inskri dan konstitision interim 1993 laba, parski mem apre ki bann kolon inn piye, touye, sakaze ek rabese, bann indizenn finn pronn enn filozofi lape, lamour ek limanite. Zot pa’nn reponn a laparteid par enn rasism anti-blan, zot inn dir ki zot le reparasion me pa retaliasion, ki zot pe bizin konpran me non pa vanzans ek ki zot bizin “Ubuntu” ek non pa viktimizasion. Kiftwa inn ler pou ki, vi ki nou bann nosion de konesans lemond “sivilize” pe efondre, inspir nou de bann filozofi Zulu ?
Mo’nn met tou diferans de kote, mo ed mo bann konsitwayin, mo soutenir bann ti-lantrepriz lokal, mo get to zanfan kouma mo zanfan, mo met devlopman mo pei avan momem. Selma, san twa, mo pa existe. Vini, ansam anou existe !
Imennman.
KERSLEY CHOWRIMOOTOO
Sitwayin ek obzervater politik