Le 19 Zilye 2023 enn group dimounn parmi lekel ti ena detrwa akademik ek etidian Liniversite Moris, me ousi bann koleg MIE ek Creole Speaking Union ti debark dan lakaz Dev Virahsawmy, Rozil, pou anrezistre ek filme enn interview lor so parkour ek so bann konba antan ki enn bann pli gran zean ki nou pei finn kone dan domenn kreativite literer. Version integral sa interview-la pou disponib lor Senn YouTube “Mediacom Studio” biento. Pou lemoman, dan edision Anou Koz Parol zordi, nou pe revinn lor rankont ki finn ena avek Dev dan kad sa interview-la atraver temwaniaz ek resanti detrwa dimounn ki ti prezan, ek nou pe ousi donn laparol Loga, Dev so madam, ki finn fer temwaniaz lor maladi Dev ek lor soutien ki lafami finn donn li.
Arnaud Carpooran
“Amenn reflexion lor nou kiltir ek nou lang kreol” (Christina Chan-Meetoo, UOM)
Senior Lecturer in Media and Communication
Université de Maurice
Nou ti ena proze fer enn seri interview filme avek Dev, lor enn lide Prof Arnaud Carpooran. Nou ti ena pou invit li koz lor so parkour antan ki lingwist, kreolist ek ekrivin, ek ousi lor so bann kreasion literer an Kreol Morisien (KM), antan ki oter kontaporin pli prolifik ki nou pei finn kone. Dev finn ekrir poem, pies teat, roman, nouvel, ti zistwar, sante, text relizie ek li finn tradir an KM boukou text, inklian bann pies Shakespeare.
Mo santi mwa extra privilezie ki mo finn diriz prodiksion sa long interview-la avek enn osi gran personaz. Malgre lefet ki nou ti ase anvaisan avek nou lekipman, Dev finn akord nou de fwa plis letan ki nou ti espere sa zour-la. Ek li ti ena enn lafors interyer exraordiner ki ti pe manifeste dan so lavwa, so regar ek so bann mouvman lame.
Plitar kan mo ti pe fer montaz, sa finn bien tous mwa kan mo tann Dev dir: “Kan Yannick, Christina ek zot bann kamarad ti vini, mo ti dir zot kitfwa zot pa konsian linportans sa travay ki nou pe fer ansam.” Dev ti fini panse ki sa travay-la kapav asir transmision pou bann zenerasion ki pe vinn apre li, santiman ki mo bann etidian, ki ti pe ede pou filme, finn bien resanti. Se pa zis enn interview avek Dev; se ousi enn dokiman ki fer parti leritaz Dev ki nou finn fer.
Dev ti al pli lwin ankor kan li dir: “Parski la, dan Liniversite Moris, pou ena enn reflexion lor linportans lang kreol, lor nesesite devlop enn kiltir Moris, lor nesesite devlop enn kiltir sipra-etnik (…) ek baz sa kiltir sipra-etnik la, se lang kreol.” Sa bann parol Dev la ena enn rezonans spesial pou mwa ki ena enn lidantite bien metise. Nou bizin kapav valoriz tou konpozant nou lidantite ek konstrir enn lidantite komin for gras-a lang Kreol.
Mersi Dev ki to finn aksepte akeyir nou malgre bann moman difisil ki to ti pe pase ek to finn mem fredonn bann sante depi to lanfans pou nou. Mersi pou to kontribision dan konstriksion nou lidantite atraver lang kreol ki to finn toultan insiste pou apel “Morisien”.
Nou al get li (Nuckiren Pyeneeandee, MIE)
Zame mo ti zwenn Dev Virahsawmy avan sa. Kan al rankont enn personalite koumsa, sirtou pou premie fwa, ou pa kone ki faset pou resorti. Eski ou pou zwenn sirtou ekrivin-la, ansien politisien-la, militan pou langaz Kreol la, lezot laspe ankor? Avan koumansman interview, de zafer ti atir mo latansion dan lasam kot nou ti ete. Enn vie foto nwar ek blan kot ti ena enn zanfan bien abiye antoure ar so mama-papa. Ti bizin Dev mem sa. Lot-la ti enn tablo ki ti montre enn senn Labib: Le Retour du fils prodigue par pint Rembrandt. Dapre zistwar-la, enn garson mizerab azenou devan so papa ki pe akey li, mem si li finn fini tou so fortinn. Kifer ti ena (zis) sa de ilistrasion-la lor miray? Pa kone. Bizin ena so rezon. Enn korespondans ki mo’nn fer se petet, petet kan nou ariv enn laz avanse (Dev ti ena 81 an), nou anvi revinn enn zanfan, retourn dan lebra bann pli gran ki nou. Antouka, kan Dev finn dir nou orevwar, li ti paret extra kontan, kouma enn ti zanfan, pou donn sakenn enn kopi so dernie liv Enn tanbalon bhajan. Petet seki reste alafin, se enn natirel, enn sinplisite malgre komie palto nou finn mete dan lavi.
Nou travay pankor fini (Marjorie Munien, Creole Speaking Union)
Mo kwar ki tou dimounn ki finn konn Dev pou rekonet ki li finn touzour gagn traka so prosin, an partikilie bann seki pli feb ek san defans. Li finn servi so lavwa, so plim, so konesans, pou fer tann lavwa ek lamizer bann dimounn ki pa ti gagn akse media ek laplas piblik.
Mo finn gagn privilez travay ek li pandan 1 an kan ki nou ti travay ansam pou met proze Prevokbek dibout. Ledikasion bann zanfan ki fini lekol primer san ki zot kapav lir ek ekrir finn enn preokipasion Dev ziska dernie ler. Kan nou finn zwenn dernie fwa, avan ek apre interview ‘formel’ ki nou finn gagne, li pa’nn fini dir mwa ki bizin fer kiksoz pou sa bann zanfan ki zordi dan seki nou apel Extended Program me ousi tou bann zanfan ki dan nou sistem e ki pa pe kapav kontribie plennman dan nou sosiete parski zot laprantisaz, plis, zot reflexion ek lexpresion seki zot viv pe fer dan enn langaz ki zot pa kone.
Enn invitasion pou enn partaz lor literatir ek tradiksion (Yannick Bosquet, UoM)
Le 11 Zilye 2023 8h46, mo ti ekrir Dev pou invit li dan Liniversite Moris pou partisip dan enn esanz literer ki bann etidian BA French & Creole Studies Year 3 ti pe organize dan kad zot bann modil Literatir Kreol ek Tradiksion. Invitasion-la ti osi konsern enn interview lor mem tem. Mwins ki de-z-ertan apre, mo ti ena plezir lir Dev so repons, bien salere, kot li ti pe aksepte resevwar lekip Liniversite pou interview. Se koumsa ki nou finn komans esanze pou prepar sa interview-la, ki reprezant zordi enn dokiman presie kot Dev partaz avek nou so lavi, so bann konviksion, so bann kreasion ek so vizion lor sa langaz ki inir tou Morisien. Se avek lemosion, ki mo finn replonz mwa dan mo bann dernie esanz epistoler avek Dev e se mem lemosion ki anim mwa kan mo get sa dokimanter-la. Mo santi mwa privilezie, li finn permet nou kaptir sa bann parol presie la.
Enn vizioner ek enn patriot (Hannah Korrimbocus, Julia Bernard ek Rohan Thevenet, etidian UoM)
Nou finn gagn privilez zwenn Dev Virahsawmy dan enn interview enn tipe avan so lamor. Seki finn mark nou plis sa zour-la se sazes ek pasion ki li ti ena pou langaz kreol, e li ti pe resi kominik ek nou. Deryer so biro, antoure ek bann liv, li finn partaz avek nou so rev pou enn Lil Moris kot sak zanfan pou kapav aprann ek grandi dan so lang maternel.
Dan so regar ti ena enn laflam vif ki ti pe briye kan li ti pe rakont so bann lalit ek so bann viktwar an faver rekonesans Kreol Morisien. Li ti konvinki ki kiltir ek idantite enn pep repoz lor so langaz, e li ti trouv dan sak expresion kreol enn morso lam morisien.
Dev Virahsawmy ti bien plis ki enn ekrivin ek enn lingwis; li ti enn vizioner ek enn patriot, ki ti determine pou fer lavwa bann Morisien rezone atraver bann siek.
Interview ki li ti akord nou ti enn fason pou ki li les enn leritaz ek bann zenn zenerasion morisien ki pou aprann zot lang maternel gras-a so bann text. Nou swete ki so lam repoz dan lape e ki so leritaz kontigne inspire ek ekler nou semin ver inklizion Kreol Morisien dan tou bann seksion nou sosiete.
“Kanser” (Loga Virahsawmy)
Kanser, enn vilin mo. Enn mo ki fer per. Enn mo ki dimounn refiz prononse. Enn mo ki fer onte. Enn mo ki vedir malediksion. Mo ankor rapel kouma mo tantinn ti pe dir « li finn gagn zafer-la » olie li dir li finn gagn kanser.
Kan mo finn ekrir mo parkour lor Dev pandan so maladi – enn kanser metastatik lefwa – mo pa ti ena okenn lintension fer sa temwagnaz-la vinn enn liv. Mo kamarad Colleen Lowe Morna, ki ti ed mwa pou fer mo dey dan Sid Afrik, finn ankouraz mwa pou pibliye mo temwagnaz. Li ti dir mwa ki sa pou ed bann dimounn ki zot pros pe pas dan mem difikilte.
« The Language of the Heart » finn sorti ek foto Dev lor so kouvertir. Mo finn ekrir li an Angle pou ki mo bann kamarad etranze ki finn toultan ar mwa pandan sa peryod-la kapav lir li.
Dan liv-la, mo rakonte ki vedir swin paliatif. Enn lot mo ki dimounn pankor konpran. Enn lot mo ki fer dimounn per. Dimounn kone zot pros pena lontan pou viv me zot insiste pou al gran-gran klinik dan Moris ouswa deor. Nou finn gagn sans konn Dr. Vicky Naga. Li finn fer mwa ek mo fami konpran ki Dev ti pe viv dernie faz so lavi. Tou saki li ti bizin se boukou lamour ek enn kalite lavi.
Liv-la rakont an detay kouma Dev finn bien antoure ar so fami. Kouma li finn gagn lamour Sam, Saskia, Anushka, Anastasia, Yann, Rachel ek momem ki finn res ar li ziska so dernie souf.
Nou pa finn per pou donn li morfinn. Enn lot mo ki fer dimounn per. Dev pa finn soufer ek li finn ferm so lizie dan lape divan mwa, so zanfan ek so bann tizanfan.